La scurtă distanță de București, în comuna Găneasa din județul Ilfov, un centru educațional gratuit luptă pentru prevenirea abandonului școlar și pentru normalitate. În spatele Academiei Faptelor Bune stă Raluca Niculescu.
S-a născut la Râmnicu Sărat și a studiat și locuit la București 22 de ani. 15 ani a lucrat într-o funcție de conducere în domeniul bancar, dar a decis să ia viața de la zero și să îi găsească un alt sens. Așa a înființat un ONG menit să ajute copii din medii defavorizate, să le dea acestora șansa la o viață mai bună.
“Eram foarte bine și ca statut social și financiar, doar că nu-mi găseam fericirea. Tot timpul lucram în targete, vânzări, clienți, dar nu aveam o împlinire și îmi doream să fac un proiect de suflet.
Câștigam foarte mult și aveam și timp, pentru că nu aveam copil, dar făceam foarte puțin, voluntariat aproape deloc, donații deloc. Acum când am trecut de partea cealaltă, îmi dau seama cât de mult te poate ajuta un corporatist, dacă mă gândesc doar la formularele de 3,5%, la salarii de mii de euro.
Schema Centrului Educațional Găneasa/ foto: Sorin Tănase, Cultura la dubă
Și mi-am dat demisia, am intrat într-un an sabatic, nu știam ce o să fac, dar aveam covingerea că fiind odihnită fizic și mental, sigur o să apară acel wow.
Îmi aduc aminte foarte bine momentul. Călcam cămașa partenerului meu, urma să plecăm la Revelion. Și pe TVR 1 era un reportaj cu români din străinătate, foarte stabili financiar, care făceau acte de caritate, de exemplu trimiteau ajutoare în satele lor. Acela a fost momentul în care am zis wow, eu asta vreau să fac.
În două luni am înființat ONG-ul.”
Mama și fratele său au susținut-o și împreună au fondat Asociația Academia Faptelor Bune, care activează acum în județele Buzău și Ilfov. An de an, organizează Marea Ghiozdăneală și oferă, la început de an școlar, ghiozdane, rechizite și haine copiilor din zonele respective.
Comuna Găneasa, județul Ilfov/ foto: Sorin Tănase, Cultura la dubă
Iar din octombrie 2022, la Găneasa a fost deschis și centrul educațional unde în fiecare duminică au loc lecții de alfabetizare, cursuri de bune maniere, activități de gătit sau discuții despre igienă.
“Îmi doream să am un centru unde să fac o altfel de școală. Partea frumoasă a fost că visul meu s-a întâlnit cu proprietarul acestui loc.”
A primit terenul și a construit casa în care ajung copiii din localitate și din comunele învecinate.
“4 ani a durat până am igienizat terenul, l-am împrejmuit. Mai strângeam niște bănuți, mai făceam ceva. Am început cu cei din jurul meu, e cel mai simplu așa. Ei cred în visul tău, ei te cunosc, ei te văd la treabă.
Apoi, cum oamenii cunosc oameni, ajungi și îți extinzi cercul de donatori.”
Casa primită ca donație în comuna Găneasa
Raluca Niculescu, Centrul Educațional Găneasa în casa construită/ foto: Sorin Tănase, Cultura la dubă
Primele ajutoare au venit de la cercul de apropiați, prieteni și colegi din bancă. Astfel a reușit să crească de la an la an activitățile asociației, fie că vorbim despre ajutoare în bani, produse sau voluntariat.
“Eu întotdeauna spun că a face bine, a te alătura unui ONG, nu înseamnă neapărat a da bani.”
Alături de voluntari, Raluca încearcă să ofere copiilor din zonă, informațiile pe care nu le primesc acasă sau la școală și să se adapteze la nevoile lor de bază.
De exemplu, ziua de duminică începe cu o masă caldă.
“Tot timpul îi întreb cam ce preferă, în afară de șnițele și cartofi, încercăm să le dăm ceva mai sănătos. Le-a mai făcut mama o supă, o plăcintă. Bugetul încă nu ne permite să le dăm acea masă la care visez eu, cu nutrienți, dar e o masă caldă, gătită proaspăt.”
Raluca Niculescu, Centrul Educațional Găneasa/ foto: Sorin Tănase, Cultura la dubă
În interacțiunile cu copiii a descoperit analfabetism la clase de gimnaziu, lipsa unor informații de bază privind igiena și îngrijirea personală sau pur și simplu, dezinteresul părinților față de școală.
A vizitat copiii în mediul lor, pentru a înțelege mai bine care sunt nevoile și a se adapta contextului.
“Dacă nu au baie, atunci îi înveți să se spele la lighean. Dacă nu au nici lighean, le dai lighean. E important să nu mai miroasă urât, să nu mai fie etichetați de ceilalți copii. Încerc să le cumpăr periodic săpun, șampon, le-am cumpărat unghiere.
-S-au schimbat lucrurile de când faci asta?
-Foarte puțin, sincer. Ar fi nevoie de activitate zilnică la care copiii să vină. O zi pe săptămână este puțin.”
Devenită la rândul său mama în urmă cu doi ani, Raluca își împarte timpul între propria fiică și copiii din Găneasa și din Râmnicu Sărat.
Recent, i-a dus pe aceștia în tabără la mare. Dar provocarea este să le facă acestora bine pe termen lung, să îi ajute să devină independenți și suficient de puternici încât să se descurce în societate.
“Copiii sunt înscriși la școală pentru că primesc tot felul de stimulente, ajutoare sociale. Pe de altă parte, ei nu frecventează. Duminica îi întreb cum a fost săptămâna și ei zic <<păi n-am fost la școală săptămâna asta.>> De ce? <<nu ne-am trezit>>.
Nu au nici niște modele acasă care să îi împingă. Acasă, părinții sunt neștiutori de carte de cele mai multe ori, îi pun pe copiii mai mari să îi îngrijească pe cei mai mici sau sunt lăsați să stea toată ziua pe telefon și tabletă.”
Pentru viitor, Raluca Niculescu visează să extindă activitățile Centrului Educațional Găneasa pe mai multe zile din săptămână. În acest sens, ar avea nevoie de mai mulți voluntari care să se implice pe termen lung.
Pe lângă lecțiile de alfabetizare, ar vrea să desfășoare ateliere de lucru manual, cursuri de actorie, de alimentație și de gătit.
„După tot ce facem noi cu ei, dacă ajung să scrie și să citească, e ceva. Să știe să primească un rest corect, să nu îi păcălească nimeni, poate ajung să lucreze la o brutărie, să facă ceva. Măcar lucrurile de bază să le știe. Și să nu le fie frig și foame.”
Materialul face parte din proiectul „Împreună pentru educație”, derulat de Teach for Romania, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.