Fotoreportaje

“Ne luptăm cu școlile să accepte copiii cu Cerințe Educaționale Speciale în învățământul de masă.” – Ionuț Marineață, psiholog, fondatorul Asociației “Ai voință, ai putere”

Născut și crescut în Oltenița, un oraș de 20.000 de locuitori din județul Călărași, Ionuț Marineață, la bază contabil și inspector de resurse umane, a fondat în 2015 Asociația “Ai voință, ai putere”, pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile din localitate.

A studiat, a devenit psiholog și a primit certificări pentru a putea lucra direct cu copii cu diferite afecțiuni, cărora le oferă acces gratuit la terapii.

Azi reprezintă cel mai mare ONG din Oltenița și Giurgiu, principala entitate care luptă pentru integrarea copiilor cu CES (Cerințe Educaționale Speciale) în școli normale.

“Am constatat că nu avem în zonă un ONG care să se ocupe de latura socială și atunci, în 2016, am înființat asociația. Nevoi erau foarte multe, de la persoane defavorizate, bătrâni cu probleme, copii bolnavi, copii săraci, copii cu părinții plecați și crescuți de bunici sau mătuși, care nu le puteau oferi condiții pentru a merge la școală.

Apoi, este segmentul copiilor cu CES, care, din păcate, încă azi, în secolul 21, se izbește de zidul cadrelor didactice, care nu înțeleg că e important să integrăm un copil cu cerințe educaționale speciale într-o școală normală.

Cu implicarea fiecăruia, un copil cu autism sau ADHD se poate integra și dezvolta mai ușor.”

Așa începe Ionuț Marineață povestea Asociației „Ai voință, ai putere”. Într-o zi obișnuită, l-am vizitat la sediul asociației din Oltenița, unde alături de alți 3 specialiști, de dimineață până seară, lucrează în ședințe individuale și de grup cu copii care suferă de autism, ADHD și alte tulburări.

O familie cu trei copii tocmai a ajuns la sediu, unde gemenii L. și L. fac terapie de 5 luni încoace. Mama lor, care trebuie să aibă grijă și de al treilea copil, e încântată că are parte de sprijin gratuit și aproape de casă.

Pentru ea, cea mai mare bucurie este să vadă evoluția rapidă a gemenilor.

“L. înainte nu vorbea, nu zicea nici mama, nici apă, nimic, iar în 5 luni a început să vorbească. E foarte important să avem acest loc aproape și gratuit. Nu trebuie să mai mergem la Călărași în fiecare zi, nu mai dăm banii pe transport și pot să îl duc și pe celălalt fiu la grădiniță”, ne povestește Nicoleta, mama copiilor.

Lui Ionuț copiii îi spun „mister”. Se bucură la vederea lui și intră de mână în camera unde urmează o ședință de terapie Tomatis. Cu ajutorul unor căști speciale, cei mici ascultă muzică clasică și își dezvoltă atenția și răbdarea.

Asociația oferă ședințe de logopedie, terapie ABA, dar și metode alternative, precum terapia neurofeedback, Tomatis, de grup sau terapia 3C – Cogniție, Comportament, Concentrare.

“Avem un copil venit la 2 ani jumătate, acum are 5 ani și deja vorbește foarte bine. E diagnosticat cu sindrom autistic, venise non-verbal și iată că deja are o evoluție fantastică”, spune Ionuț Marineață.

Până acum, aproximativ 150 de copii au beneficiat de serviciile asociației gratuit, însă dincolo de partea terapeutică, aceștia au nevoie de integrarea în școli normale, așa cum prevede legislația la nivel european.

Respingerea lor de către școli rămâne principala problemă cu care se confruntă familiile și asociația.

“Noi în continuare ne luptăm cu unele școli sau cu o parte dintre cadrele didactice, pe care încercăm să le facem să înțeleagă că trebuie să primească acești copii în învățământul de masă.

Ne izbim de refuzurile unitățile de învățământ de a înscrie copiii la grădiniță. E ilegal. Și atunci noi sunăm, vorbim cu directorii, cu cadrele didactice, le explicăm legea, interesul copiilor.

În plus, profesorii primesc 15% spor dacă lucrează cu persoane cu handicap. Unii țin cont de asta, dar când vine vorba despre copil, îl marginalizează.”

Pe lângă sprijinirea copiilor cu nevoi speciale, Asociația „Ai voință, ai putere” le oferă copiilor din Oltenița și Giurgiu excursii la mare și la munte, petreceri aniversare sau pur și simplu sprijin pentru a merge la școală – haine sau rechizite.

La Giurgiu, asistentul social Roxana Belachlavek a înființat un magazin social, unde oamenii cu posibilități donează haine, iar alții le cumpără la prețuri modice, de câțiva lei. Cu banii strânși, asociația ajută familiile nevoiașe și susține terapia copiilor cu situații financiare precare.

“Am gândit statutul asociației ca pe o caracatiță, să putem să atingem cât mai multe segmente, să ajutăm câte puțin în fiecare – îndrumare, consiliere, găsirea locurilor de muncă pentru tineri, educație, terapii.” – Ionuț Marineață.

Fondatorul îmbină activitatea de contabil cu cea de ONG-ist și încearcă să convingă companiile cărora le ține contabilitatea să redirecționeze 20% din impozitul pe profit către asociație. Aceasta reprezintă principala sursă de venit a asociației și cu banii câștigați plătește cei 4 specialiști angajați, chiria și utilitățile sediului sau evenimentele pentru copii.

“În 2017 am adus specialiști din București, două colege care făceau naveta de două ori pe săptămână și lucrau cu copiii. Apoi am început să angajăm oameni din Oltenița și Giurgiu, tot specialiști.”

Ionuț Marineață, președintele Asociației Ai voință, ai putere/ foto: Raul Ștef, Cultura la dubă

La rândul său, Ionuț a lăsat Bucureștiul pentru activitatea pe care o desfășoară în paralel la Oltenița și Giurgiu.

“Eu am fost în București, dar după aceea am zis că și Oltenița are nevoi, e un oraș mic, frumos, dar are probleme. Dacă ăla nu face, ăla nu, atunci cine? Am zis bine, vin aici.”

Ionuț Marineață, președintele Asociației Ai voință, ai putere/ foto: Raul Ștef, Cultura la dubă

Chiar dacă implicarea lui Ionuț schimbă, pe alocuri, destinul unor copii, România se confruntă la nivel național cu situații abuzive la care sunt supuse familiile copiilor cu dizabilități și cu CES. Puțini părinți cunosc drepturile copiilor lor, iar mulți se resemnează în fața respingerilor pe care le întâmpină în școli. Din acest motiv, mulți copii cu astfel de probleme abandonează complet școala sau ajung în unități speciale, care opresc dezvoltarea lor normală.

Potrivit legii, școlile și grădinițele sunt obligate să integreze copiii cu dizabilități și cu CES, să informeze și să formeze cadrele didactice pentru lucrul cu astfel de copii, să informeze ceilalți elevi și părinții lor pentru a accepta copiii cu nevoi speciale.

În România sunt peste 75.000 de elevi cu CES, dintre care doar 55.000 fac parte din învățământul de masă. Pentru ceilalți 20.000 cineva trebuie să se lupte, iar astfel de ONG-uri sunt pentru multe familii, singura speranță.

Materialul face parte din proiectul „Împreună pentru educație”, derulat de Teach for Romania, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.